Case vechi din zona Târgu Neamț ?>

Case vechi din zona Târgu Neamț

Plimbările mele pe jos sau cu bicicleta pe ulițele Humuleștiului, m-au făcut să descopăr frumusețea caselor vechi, atâtea câte mai sunt. Ceea ce m-a făcut să caut istoricul arhitecturii specifice. Zona de „sub munte a Neamțului” reprezintă unul dintre cele mai vechi ținuturi din Moldova. Așezările ce gravitau în jurul Târgului și al Cetății Neamț au alcătuit o veche organizare social-politică, datând de la sfârșitul sec. al XIV-lea. În perioada lui Petru I Mușat (1375-1391), la adăpostul cetății, Tîrgu Neamț…

Read More Read More

Cum lucrez cu micii meșteri ?>

Cum lucrez cu micii meșteri

Sunt Ionela Lungu din Humulești și modelez din lut lumea lui Ion Creangă în personaje. În clip povestesc, pe scurt, cum derulează o oră de artă populară cu micii meșteri, copiii descoperind meșteșugurile străvechi prin metode interactive, printre care și modelajul în lut. Mulțumesc Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Târgu Neamț.

Covoare țesute din Neamț ?>

Covoare țesute din Neamț

Una dintre cele mai vechi ocupații ale femeilor de la sat, pe timpul iernii, era țesutul covoarelor în război. Păretare, scoarțe, lăicere sau macat, toate erau realizate din lâna provenită de la oile crescute în gospodărie. Scoarța a fost cea mai scumpă piesă textilă din casa țărănească și e denumirea a ceea ce a devenit ulterior covor. Dar, înainte de adoptarea tipului clasic de covor, țăranca noastră și-a găsit forma proprie de realizare a unei țesături late, prin unirea a…

Read More Read More

Parada mascaților ?>

Parada mascaților

În fiecare an, pe 2 ianuarie, centrul orășelului Târgu Neamț este închis accesului autoturismelor pentru că are loc „Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou”, la care participă cele mai bune ansambluri de datini din zonă: Oglinzi, Nemțisor, Vânători Neamț, Humulești, Răucești și alte comune. Tot acest bazin folcloric este încă unul foarte viu și poate tocmai de aceea miile de vizitatori sau oameni ai locului sunt entuziasmați de parada mascaților, ceea ce face ca acest eveniment să fie o…

Read More Read More

Povestire cu tâlc ?>

Povestire cu tâlc

Rămăsesem datoare cu un rest de povestire, ceva din câte mi-a povestit tanti Marița a lu’ Valică, de pe deal. Când era mică, mama o trimisese la Obor să vândă două găini, că aveau multe păsări, dar erau buni și niște bani, dacă le vindea. Ei, și copil fiind, s-a codit puțin, că îi era rușine, că ce o să zică lumea. Atunci mama i-a zis: – Să nu-ți fie rușine că ai și că vinzi. Bine că ai ce…

Read More Read More

Odinioară de Crăciun, în Humulești ?>

Odinioară de Crăciun, în Humulești

Am trecut pe la tanti Marița lu’ Valică în seara asta, ca s-o iscodesc cum era în copilăria ei în perioada premergătoare Crăciunului. Deși am luat-o prin surprindere, a început să-mi spună cu bucurie cum ieșea la săniuș cu toți copiii de pe uliță, seara repetau colinde, făceau curățenie cum începea postul, pe la jumătatea lui noiembrie, și în primul rând spălarea oalelor în apă clocotită cu leșie. Covoarele se scuturau toate mai aproape de Crăciun, ca să fie curate…

Read More Read More

O zi de vară prin Humulești ?>

O zi de vară prin Humulești

N-o să încep, clasic, cu citate celebre din „Amintiri…”. Ci voi zice cum e împărțit Humuleștiul. În trei: Vatra satului, Delenii și Bejenii, cunoscute tot așa de pe vremea lui Creangă. Am avut puțină treabă pe deal, la tanti Claudia, așa că am făcut și câteva opriri pe nepusă masă la câțiva vecini din Deleni, sau cum mai spun oamenii din sat acum, pe strada 1 Mai. Știu, nu se face să nu-i anunți, dar ca să-i surprind în poze,…

Read More Read More

Muzeul Vivant din Agapia ?>

Muzeul Vivant din Agapia

Ca turist în Moldova, de cele mai multe ori asta înseamnă a vizita mănăstirile. Ia să vedem ce avem noi aici, pe lângă Târgu Neamț? Avem Mânăstirile: Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia și Văratec, asta ca să le enumăr pe cele mai cunoscute. Fiecare are particularitățile ei, unele sunt de călugări, altele de maici, intrăm în biserica din incinta mânăstirii ori ne minunăm de curățenia și multitudinea florilor, dar întrebarea e „cum o fi viața de călugăr/călugăriță?” La întrebarea asta…

Read More Read More

Alendelon de Grumăzești ?>

Alendelon de Grumăzești

Cine nu a auzit de Alain Delon, actorul francez care a dat numele unei haine din piei de oaie, tăbăcite. Pe la noi se spune cojoc, acea haină purtată iarna, cu blana la interior și pielea pe afară. Ați fost curioși să știți care sunt etapele parcurse până ajunge haină? Cum se obține „materialul” din care este croit? Este din piei tăbăcite. Am găsit în Grumăzești, jud. Neamț, un meșter tăbăcar, pe numele său Vasile Dudanu, care moștenește acest meșteșug…

Read More Read More

„Ce te inspiră?” ?>

„Ce te inspiră?”

Ce vă inspiră când realizați figurinele din lut?  De multe ori m-am întrebat ce aș fi devenit dacă îmi găseam jumătatea la Paris, să zicem…și nu în Humulești. Pentru că Humulești este o lume a satului și prima oară m-a inspirat această lume a satului în care trăiesc. Apoi, recitind poveștile, mi-am dat seama câte asemănări sunt între cele două lumi: cea a satului și cea a poveștilor. Ion Creangă nu a descris în cuvinte fiecare personaj cum arăta, dar…

Read More Read More