Mi-a spus un prieten, zilele trecute, că „îmi place cum scrii, dar ai folosit cuvântul „mișto” la un moment dat. E țigănesc.”

Așa, și?  

Reacția mea imediată a fost să-i zic „taie-mă din listă”. Dar m-am dus dincolo de observația lui și m-a făcut să mă gândesc ce mișto e, de fapt, cuvântul „mișto”. Că-i țigănesc? Dar ce mă interesează, poate să fie și albanez. Sau marocan. Asta-i bună… Cuvântul îmbracă mai multe înțelesuri care diferă de „frumos”, „fain” sau „plăcut”. Haha, „plăcut”.

Păi sunt locuri mișto. Iată, eu zic despre Librăria Carusel de pe Lipscani că-i un loc mișto. Foarte mișto. Cu scărie alea albe și cărți în biblioteci aerisite.

Sau cafenele mișto, unde poți să bei cafeaua în timp ce pălăvrăgești cu prietenii, pe o băncuță de pe trotuarul din fața ei.

Ohoo, ar mai fi și idei mișto, ca acelea care nu-ți trec prin cap în mod obișnuit și care te fac să țopăi în sus de uimire că ți-au venit taman ție. Bine…ar fi mișto să le și pui în practică.

Și despre oameni sau mai ales despre unii aș putea să spun că-s mișto. Eu tocmai prin acest facebook am cunoscut oameni mișto, pe care altfel nici nu i-aș fi mirosit. Pe unii chiar i-am cunoscut, am vorbit cu ei, am râs, am pus țara la cale. Da, cu acești oameni mișto. Ei nu-s frumoși, nu-s doar inteligenți, nu au doar simțul umorului, nu știu a vorbi doar despre un singur lucru, la nesfârșit. Sunt într-un fel al lor care-i fac să fie pe scurt, mișto.

Ce e rău să folosești cuvântul ăsta? Iată, și pozele pot fi mișto, diferit de cele frumoase, spectaculoase, cum ar fi #pozacuapusul.

Am ales fotografia asta pe care am făcut-o într-un tren, o trec la categoria „foto mișto” tocmai că e atipică, așa, cu telefonul meu care se vede oglindit în geamul vagonului și cu perechea de pe cealaltă banchetă.

Puteam să aleg o altă poză, poate și mai mișto, cu o nevastă frumoasă care râde la gard după ce am văzut că prășise în grădină și cu un soț care stătea huș-marginea în spatele ei și era curios de ce fotografiam eu toată scena. Dar despre chestia asta mișto o să povestesc mai acuș.

Acum hai, terminați cu miștourile, că astea nu-mi plac. (Doar dacă le fac eu).