A fost bine. Foarte bine.

Ideea de a aduce bloggeri la Humulești și nu fotografi, mi s-a răsădit pe când și eu, la rândul meu, am fost invitată în două dintre aceste tabere. În Delta Dunării, la Crișan, #tfb12 și cea cu voluntarii, Big Build la Cumpăna, #tfb16.

Aduni laolaltă oameni cu vizibilitate, care au urmăritori, suficient cât să arate publicului lor, prin ochii lor, frumusețile inedite ale acestui loc: Humulești, Târgu Neamț și împrejurimile.

Participanți: Toma Nicolau, Cristian Șuțu, Irina Repede, Radu Păltineanu, Cristina Evtodii-Marcu, Andreea Cio, Svetlana Matvievici, Dan Byron, Radu Tudoroiu. Și eu. Gazdă și ghid: Ionela Olariu Capuano.

Am mare noroc de prietena mea Ionela Olariu Capuano care privește cu deschidere spre astfel de proiecte și a făcut un efort pentru a-i găzdui la Armonia by Aristocratis, din Târgu Neamț. Eu zic efort, pentru că, așa cum o știu, nu a arătat acest lucru nicio secundă. Pentru ea niciun efort nu este prea mare pentru a arăta ce locuri frumoase avem, ce oameni interesanți în simplitatea lor putem descoperi dacă știm să privim.

Cristian Șuțu, organizatorul acestor tabere și cel care face echipa, are și un stil propriu de a ne pune la treabă. Facem un program pe zile – pe unde mergem, care sunt obiectivele, stabilim o temă, iar în fiecare seară fiecare dintre noi ne selectăm 10 – 15 fotografii pe care le discutăm în Sala de Conferințe, pe proiector. Învățăm din greșelile noastre, unii de la alții sau din contra, vedem ce este bun (încadrare, editare, starea pe care ți-o dă poza).

Am vrut neapărat să nu lipsească din program ziua de luni, din Obor. Pentru că acolo este acea lume atât de interesantă, cu oameni care vin la Humulești din satele din împrejurimi ca să vândă sau să cumpere și, dacă te apropii ușor de ei îi auzi ce-și vorbesc unii altora. Le auzi accentul, păsul ori veselia.

A fost, desigur, Casa Creangă. E simbol pentru toată zona. La orice fotografie pe care am făcut-o în interiorul casei memoriale am fost atenți să nu atingem niciun obiect de mobilier. Emoția că în această căsuță a putut crește cel mai mare povestitor al României te poate copleși.

Foto: Radu Tudoroiu

Au urmat drumeții în satele din jur, Vânători Neamț și Nemțisor apoi exerciții de Portret cu o fată frumoasă din satul Oglinzi, fotomodel la Milano, care era venită în vacanță. Am stat aproape o zi în atelierul bunei mele prietene Felicia Aron, locul unde concepe și croiește atâtea rochii frumoase pentru femeile cu stil.

Foto: Radu Păltineanu

Cetatea Neamț au văzut-o falnică, așa cum stă strajă de secole la toată Valea Ozanei.

Surpriza cea mai mare a fost când ne-am întâlnit cu zimbri liberi. În mașina în care eram eu conducea Ionela Capuano când, deodată, trage repede dreapta.

Foto: Ionela Olariu Capuano

După ineditul întâlnirii cu zimbri liberi, am făcut cunoștință cu freamătul cailor de la Depozitul de Armăsari de la Dumbrava, aflat la 6 km de Armonia by Aristocratis. Căluții au nume, sunt foarte bine îngrijiți și am putut să-i mîngîiem.

Îmi iubesc tare mult locurile astea. Și pe unii oameni, pe cei cu care rezonez. Sunt neobosită în a povesti cu pasiune despre ce contează de aflat. Nu pot să mă laud că știu fiecare pietricică care mișcă în Humulești și în jurul meu, dar mă las surprinsă de cât descopăr zi de zi.

Toată această aventură a fost pentru a explora împreună cu ei, prietenii noștri, locurile frumoase din jurul Târgului Neamț, de a povesti și ei, la rândul lor, ce au văzut și ce i-a impresionat. Că nu ducem lipsă de locuri frumoase. Iar totul a fost posibil pentru că am putut pune cap la cap ideile și forța și determinarea de a face această tabără doar din pasiune, fiecare dintre noi luînd din timpul nostru liber, din energia noastră. Căci bine iese atunci când faci bine, nu-i așa?

#tfb17humulesti #odatalikeniciodata #armoniabyaristocratis #humansofhumulesti

Mulțumim Armonia by Aristocratis.