Cât de bine e ca, din când în când, să fii din nou puțin elev. Stai în bancă, niște foi în față, pix, o mapă și asculți.

Am fost în weekendul acesta la Brașov la un Atelier de Instruire de Dezvoltare Antreprenorială printr-un Program de Cooperare Elvețiano-Român, alături de alți 14 meșteri și mici întreprinzători. Am crezut că voi asculta niște bla-bla-uri interminabile spuse de un trainer venit doar că așa cerea programul.

S-a dovedit că m-am înșelat. Cel care ne-a ținut cursul „Antreprenoriat durabil” e un tip cu experiență, Istvan Szabo, care a știut să ne țină conectați fără să ne plictisim sau măcar să simțim că trece timpul. De dimineața de la ora 9 până seara la 5,30 cu o pauză de masă la prânz și alte două de cafea, în rest dă-i și luptă. Lecții pe bază de fișe sau din experiența personală, despre cum se gestionează o afacere, planuri de afacere, cheltuieli, venituri, preț, de astea.

Par așa, o înșiruire de termeni din cursuri de prin facultăți cu profil economic, dar strategia lui Istvan de a ne învăța aceste lucruri pornind din experiența proprie, cea a meșteșugului practicat, ne-a ajutat să înțelegem mai bine toate chestiile astea ermetice.

Interesant a fost și că am întâlnit alți mici întreprinzători din alte 4 arii protejate din țară. Astfel, am aflat că pe lângă aria protejată Vânători-Neamț pe care o reprezentam, mai sunt: Zona Zarandului, apoi Soveja, Țara Hațegului de care mai aflasem și Comana.

Inițiativa a fost din partea ProPark – Fundația pentru Arii Protejate, și chiar am cunoscut-o pe cea mai inimoasă membră a Fundației, pe Andra Croitoru, o tânără care doar în aparență pare fragilă, dar e un foarte bun organizator, e sigură pe ea și emană acel „bine”. Un om bun.

In cele două seri când am putut vizita puțin Brașovul, mi-am dat seama cât e de viu orașul acesta. Se mișcă rapid, sunt o grămadă de evenimente, lume cosmopolită pe străzile Centrului Vechi, terase pline cu oameni. Ultima oară când am fost prin Brașov cred că a fost cu patru ani în urmă, și-ți crează senzația că dacă vreodată ar trebui să alegi să te muți undeva, atunci aici ai veni. Sau poate e doar o părere.

Mi-am amintit de rezultatul unui test pe care ni l-a dat Istvan la curs, când întrebările erau legate de strategii pentru reacția la conflict. Punctajul meu maxim a fost pentru „colaborare”, asociată în cazul acesta cu o bufniță. Ea nu este mulțumită până când tensiunile și sentimentele negative nu sunt pe deplin rezolvate. Haha, mai bine așa, decât „evitare”, adică broască țestoasă. Bagi capul în carapace și-ai scăpat.

Mi-am dat seama că unul din rolurile acestor cursuri ar fi și de a te ajuta „să-ți pui problema”. Lucrezi, alergi, te zbați, îți vin idei, dar parcă la un moment dat e bine să te întrebi „de ce faci asta?”, „cui te adresezi?” ori „ce e succesul?”. Căutând să-ți dai răspunsuri, ai timp să te limpezești în tot zbuciumul ăsta zilnic, important să fii sincer tu cu tine.

Poze din timpul cursului, nu am. Nu-mi place să surprind în imagini chiar tot ce mă înconjoară. Cuvintele țin loc de poze, uneori. În schimb am câteva fotografii de prin Brașov, seara.

Abia aștept finalizarea acestui proiect care se va face prin organizarea unui Târg de Meșteri în Piața Sfatului din Brașov, în perioada 2-3 septembrie, anul acesta. Atunci să vezi ce de-a povești se vor depăna.