Țin foarte mult la oamenii aceștia din fotografie. Inițial am văzut ideea pe pagina unui fotograf pe care-l aveam în listă. Fotografi înșiruiți care transmiteau de la o poză la alta un mesaj comun de revenire la bine, că vom fi din nou împreună, chestii de astea. Și-ntr-o dimineață mi-am zis că sunt câțiva oameni buni în Ținutul Neamț care au construit împreună ceva cu adevărat pentru aceste locuri. Și-am pornit de la cei mai apropiați ai mei: Felicia și…
În Humulești stăm chiar lângă biserică, gard în gard. Umăr lângă umăr, cum ar veni. Aseară, ca în toți anii, am ieșit la fără un sfert, înainte de Înviere, afară. Dar, diferit de ceilalți ani, am stat în curtea casei, la gard. Costi e înalt și poate să bată cu privirea până la poarta bisericii, dar eu, mai pe vârfuri, mai săltată de el, m-am zgâit și eu cum am putut. Părintele Viorel împreună cu părintele Lucian și doi dascăli…
Prin ianuarie am urcat cu niște prieteni pe munte, prin zăpadă, dincolo de Sihăstria. Am lăsat mașina într-o pantă, după care am urcat pe cărări nebătute. Nu se vedea nici urmă de cărare pe unde m-au cărat prietenii mei, mai mult chiar, am dat de culcușuri de animale sălbatice. O copită însângerată marca locul unde cu o noapte înainte se culcușise o vietate a pădurii. Tot mergând la deal, la deal, gâfâind și tot ținându-mă de crengile copacilor, dar…
Plimbările mele pe jos sau cu bicicleta pe ulițele Humuleștiului, m-au făcut să descopăr frumusețea caselor vechi, atâtea câte mai sunt. Ceea ce m-a făcut să caut istoricul arhitecturii specifice. Zona de „sub munte a Neamțului” reprezintă unul dintre cele mai vechi ținuturi din Moldova. Așezările ce gravitau în jurul Târgului și al Cetății Neamț au alcătuit o veche organizare social-politică, datând de la sfârșitul sec. al XIV-lea. În perioada lui Petru I Mușat (1375-1391), la adăpostul cetății, Tîrgu Neamț…
Sunt Ionela Lungu din Humulești și modelez din lut lumea lui Ion Creangă în personaje. În clip povestesc, pe scurt, cum derulează o oră de artă populară cu micii meșteri, copiii descoperind meșteșugurile străvechi prin metode interactive, printre care și modelajul în lut. Mulțumesc Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Târgu Neamț.
Una dintre cele mai vechi ocupații ale femeilor de la sat, pe timpul iernii, era țesutul covoarelor în război. Păretare, scoarțe, lăicere sau macat, toate erau realizate din lâna provenită de la oile crescute în gospodărie. Scoarța a fost cea mai scumpă piesă textilă din casa țărănească și e denumirea a ceea ce a devenit ulterior covor. Dar, înainte de adoptarea tipului clasic de covor, țăranca noastră și-a găsit forma proprie de realizare a unei țesături late, prin unirea a…
În fiecare an, pe 2 ianuarie, centrul orășelului Târgu Neamț este închis accesului autoturismelor pentru că are loc „Festivalul Obiceiurilor și Tradițiilor de Anul Nou”, la care participă cele mai bune ansambluri de datini din zonă: Oglinzi, Nemțisor, Vânători Neamț, Humulești, Răucești și alte comune. Tot acest bazin folcloric este încă unul foarte viu și poate tocmai de aceea miile de vizitatori sau oameni ai locului sunt entuziasmați de parada mascaților, ceea ce face ca acest eveniment să fie o…
Rămăsesem datoare cu un rest de povestire, ceva din câte mi-a povestit tanti Marița a lu’ Valică, de pe deal. Când era mică, mama o trimisese la Obor să vândă două găini, că aveau multe păsări, dar erau buni și niște bani, dacă le vindea. Ei, și copil fiind, s-a codit puțin, că îi era rușine, că ce o să zică lumea. Atunci mama i-a zis: – Să nu-ți fie rușine că ai și că vinzi. Bine că ai ce…
Am trecut pe la tanti Marița lu’ Valică în seara asta, ca s-o iscodesc cum era în copilăria ei în perioada premergătoare Crăciunului. Deși am luat-o prin surprindere, a început să-mi spună cu bucurie cum ieșea la săniuș cu toți copiii de pe uliță, seara repetau colinde, făceau curățenie cum începea postul, pe la jumătatea lui noiembrie, și în primul rând spălarea oalelor în apă clocotită cu leșie. Covoarele se scuturau toate mai aproape de Crăciun, ca să fie curate…
N-o să încep, clasic, cu citate celebre din „Amintiri…”. Ci voi zice cum e împărțit Humuleștiul. În trei: Vatra satului, Delenii și Bejenii, cunoscute tot așa de pe vremea lui Creangă. Am avut puțină treabă pe deal, la tanti Claudia, așa că am făcut și câteva opriri pe nepusă masă la câțiva vecini din Deleni, sau cum mai spun oamenii din sat acum, pe strada 1 Mai. Știu, nu se face să nu-i anunți, dar ca să-i surprind în poze,…
